Cimitirul din Praga

Autor: Umberto Eco

Anul apariției: 2018

Editura: Polirom

Nr. pagini: 464

Categorie: Roman istoric, mister

Prezentare generală

„Cimitirul din Praga” este un roman povestit prin mai multe voci (abatele Dalla Piccola, Simonini și naratorul), al cărui mister se conturează în jurul amneziei celor două personaje amintite. Clădit cu minuțiozitate, Simonini este un personaj cu adevărat detestabil, aflat în armonie cu duritatea și minciunile omniprezente. Acesta se trezește într-o dimineață cu lacune semnificative de memorie, neînțelegând dacă suferă de dublă personalitate sau există un străin cu care împarte casa.

Întreaga atmosferă a scrierii este dominată de crime, sabotaje, conspirații, servicii secrete, personalități istorice și o nesfârșită ură. Umberto Eco urmărește prin acest roman să pună în lumină întunericul din spatele unor evenimente istorice, însă felul în care expune faptele devine problematic pentru cititor. Amalgamul de nume, îngrămădeala întâmplărilor și descrierile nesfârșite oferă lecturii un ritm cu care devine imposibil să ții pasul.

„Cimitirul din Praga”, deși emană genialitate, se dovedește a fi prea mult pentru a convinge.

Puncte forte vs. puncte slabe

Puncte forte:

  • Umberto Eco dovedește o erudiție frapantă prin multitudinea de evenimente istorice și intrigile inserate de-a lungul scrierii.
  • Mi-au atras atenția în mod pozitiv prezențe precum Sigmund Freud sau Alexandre Dumas.
  • Este plăcut să te lovești printre conspirații și secte de pasiunea protagonistului pentru mâncăruri, al căror gust și pregătire sunt îndelung descrise: „zeamă fiartă: ajungea să pui niște felii de pâine într-o supieră, îmbibându-le cu mult ulei și piper măcinat proaspăt, se puneau să fiarbă în trei părți de apă sărată cepe tocate, feliuțe de roșii și izmă cu frunză măruntă, după douăzeci de minute se turna totul peste pâine, se lăsa deoparte vreo două minute și gata, era servită foarte fierbinte.”
  • Lectura este animată prin inserarea imaginilor și prin alegerea unor fonturi diferențiate în funcție de vocile personajelor care povestesc.

Puncte slabe:

  • Mi-a fost incredibil de dificil să mă conving să termin de citit acest roman din cauza aglomerației de informații. Înainte de a mă dezmetici dintr-o situație, alunecam într-o nouă intrigă, printre alte personaje istorice, îndepărtându-mă de esența scrierii pentru a mă adapta maratonului literar.
  • Descrierile devin atât de amănunțite încât riști să pierzi din vedere ce citești de fapt. Deși nu sunt deloc adepta acestei metode de lecturare, au fost numeroase fragmente pe care mă luptam să nu le omit.
  • Poate pentru că nu este stilul meu preferat de roman sau poate pentru că informațiile istorice sunt prea dense, dar „Cimitirul din Praga” s-a dovedit a fi o lectură agasantă, din care nu am reușit să absorb cele împărtășite.

Cele cinci citate prin care am mers în „Cimitirul din Praga”:

  • „La urma urmei, chiar dacă nu îmi plac, avem nevoie și de suflete nobile”
  • „Războaiele sunt ușurarea cea mai eficace și naturală ce se poate dori ca să ținem în frâu sporirea făpturilor omenești.”
  • “Bibliotecile sunt fascinante: uneori pare că stai sub acoperișul unui peron de stație feroviară și, consultând niște cărți despre ținuturi exotice, ai impresia unei călătorii către țărmuri îndepărtate.”
  •  „Să fii atent nu înseamnă să cauți să afli un lucru precis. Totul, chiar și ce-i irelevant, poate să-ți prindă bine într-o zi. Important e să știi ceea ce alții nu știu că tu știi.”
  • „Nu e bine să fim prea liberi și nu e bine nici să avem tot ce ne trebuie. Părinții noștri erau mai săraci și mai fericiți, pentru că rămâneau în contact cu natura. Lumea modernă ne-a dat aburul, care îmbolnăvește câmpiile, și războaiele mecanice, care au luat munca atâtor sărmani și nu mai produc țesăturile de altădată. Omul, abandonat sieși, e prea rău pentru a fi liber.”

Întrebări standard și răspunsuri:

  1. Ana din prezent, care tocmai a terminat de citit cartea, ar opri-o pe Ana din trecut să o cumpere?
    • Da, deoarece nu am rezonat cu romanul și mi-a fost foarte greu să termin această lectură.
  2. Am mai citit alte cărți ale acestui autor?
    • Da, „Numele trandafirului”! O recomand.
  3. Aș mai citi cărți ale acestui autor?
    • Momentan nu, dar în viitor cu siguranță. 
  4. Ce sfat i-ai da celui care urmează să o citească?
    • „Cimitirul din Praga” este o scriere dificilă. Nu este un roman pentru cititorul începător, pe care să îl citești în două zile sau cu scopul de a te relaxa! Sinceră să fiu, dacă nu te încadrezi în categoriile enumerate în rubrica de recomandări, te sfătuiesc să alegi o altă carte.
Cimitirul din Praga

Note și recomandări

Nota:                                           

P.s.: Criteriile după care mă ghidez sunt prezentate în rubrica „Despre blog”!

Recomand!

Recomand acest roman doar persoanelor care sunt pasionate de scrierile istorice, de romanele dificile și de stilul lui Umberto Eco! Totodată, îți atrag atenția, cititorule, că acest roman abundă în discriminări, jigniri, într-un cuvânt – ură.